Cronica de concert: Veil of Maya & guests in club Fabrica, Bucuresti, 9 iulie 2013

Chiar daca ne aflam in lunile festivalurilor mari precum B’estfest, Rock The City sau Rockstadt Extreme Fest, activitatea concertistica in cluburi nu a fost complet suspendata pe timpul verii asa cum se intampla in anii trecuti. De aceasta data clubul din Bucuresti Fabrica a avut onoarea de a-i gazdui pe americanii de la Veil of Maya impreuna cu trupele Breathelast, Deadeye Dick si Negative Core Project.

Programat sa inceapa la ora 20:20, concertul a suferit o mica intarziere din cauza lipsei de public. Sa spunem ca de aceasta data se accepta, pentru ca multi dintre noi inca nu si-au revenit dupa cele trei zile petrecute la B’estfest, motiv pentru care la concertul din Cluj al americanilor au fost prezenti in jur de 250 de oameni, pe cand in Bucuresti au venit undeva la jumatate din numarul celor din vest.

Breathelast  a dat drumul la hardcoreala

Prima trupa a serii a fost Breathelast, care in urma cu doua zile a sustinut un concert de zile mari pe scena Jager din cadrul festivalului B’estfest, loc in care s-a bucurat de un public venit special pentru ei. (Atentie s-a filmat si un clip, urmeaza detalii).  Revenind in Fabrica, Breathelast au demonstrat a nu stiu cata oara ca este o trupa care merita din ce in ce mai mult, cu toate ca a avut cateva probleme tehnice.

Un alt plus remarcat la aceasta trupa il reprezinta tobosarul, Hertzu, care a reusit sa ii organizeze colegii sai mult mai bine si sa le dea un ton mai balansat si echilibrat, plus ca anumite parti ale pieselor au fost putin reasezate. Trupa l-a avut ca invitat special pe Bogdan de la Chester, alaturi de care au interpretat piesa Wolves.

Greutate marca Negative Core Project

Imediat dupa conertul Breathelast a urmat momentul de glorie al trupei de groove si alte cele, Negative Core Project. Personal cand vad si aud aceasta formatie nu pot sa spun decat atat: greutate in stilul abordat, in atitudine si prestatie. NCP sunt de departe una dintre acele trupe care te scot din minti.

Muzical vorbind, bucurestenii au gasit reteta perfecta pentru metalul modern, poate acest lucru se datoreaza si experientei pe care o au membrii formatiei, fiind ancorati in proiecte muzicale total diferite de ceea ce se intampla in NCP.  Mie mi-a placut foarte mult vocea, care trece cu usurinta de la growl-urile la fel de brutale precum cele de la Cannibal Corpse la cele mai apasate pig squeal-uri.

La Deadeye Dick a avut loc o masiva desfasurare de forte

Ultima trupa a serii din Romania a fost Deadeye Dick, care a ramas cu un singur vocal dupa plecarea lui Pava. Formatia a avut rabdare si a crescut de la an la an pana a reusit sa isi creeze o identitate si o baza solida de fani in randurile firavei comunitati metal din Romania. De cand i-am vazut prima data acum patru ani si pana in prezent, nu pot spune decat ca aceasta trupa s-a maturizat si au multe de spus in aceasta scena.

Inca de la primele acorduri, cei aflati in sala au dat drumul moshpit (asa s-a intamplat si la restul trupelor, dar aici parca a fost putin mai brutal) si la crowd surfing, toata lumea a fost peste toata lumea, fani pe scena, pe public, ba chiar si un tacanit care a incercat sa se urce pe o bara prinsa de tavan. De remarcat prietenia care a ramas intre fostii colegi de scena Pava si Killy. Cu toate ca cel dintai a decis sa paraseasca trupa, in seara de marti a urcat pe scena pentru a interpreta alaturi de ei piesa Statues de pe noul lor album, Drowning in Ink.

Veil of Maya, finete deathcore cu influente Cynic

Si am ajuns cu pasi rapizi la ultima trupa a serii, si anume zambaretii de la Veil of Maya (chiar au cantat cu zambetul pe buze tot concertul).  Americanii au dat pe scena din Bucuresti tot ce au avut mai bun, chitaristul reuseste sa imbine perfect partile deathcore care ofera identitatea trupei cu bucati stilistice progresive la care se adauga si agitatia din timpul prestatiei.

Bassistul contribuie din plin la identitatea stilului prin pasajele djent introduse subtil pe anumite piese, peste care tobosarul toarna o placa de toata splendoarea alcatuita din blast-beat-uri terminate cu un breakdown.

Publicul la acelasi nivel cu trupele

Finalul cronicii apartine publicului, care desi nu a fost extrem de numeros, dupa cum se anunta pe facebook, a dat ce a fost mai bun din el si a demonstrat ca stie sa primeasca cu bratele deschise trupele care se incumeta sa ne viziteze. Am remarcat faptul ca fetele au prins si mai mult tupeu, pot spune ca am vazut mai multe fete care s-au aruncat in public decat baieti. Bravo voua ca v-ati simtit bine la concert, bravo trupelor care merita sa fie rasplatite din plin pentru timpul, banii si muzica pe care o ofera cu toate ca avem problemele pe care le avem.

Beliar

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*