Cronica de festival: Rockstadt Extreme Fest, 13-16 august 2014, Rasnov

Barabim baraboom! Da dragilor, stiu ca ati murit de dorul meu, asa ca ma intorc in glorie cu o cronica numai pentru voi. Subiectul e monden intr-ale metalului, asa ca ochisorii–nfipti in monitor! Azi vorbim despre Rockstadt Fest, fara indoiala cel mai important event metalic de pe plaiurile mioritice. Nu-mi place sa-ntind vorba, asa ca o sa povestesc una alta despre frumosul eveniment.

Nu stiu cum se face ca si anul trecut si acum am pierdut Ziua 0 de festival. In 2015, pe cuvant de cercetas ca ma prezint din prima zi. Inainte sa incep sa-mi dau cu parerea despre concertele propriu-zise, o sa va conturez in linii mari cate ceva despre editia de anul acesta. Clar, festul a crescut si asta se simte: am avut trupe mai multe, mai notorii si tot line-up-ul a inceput sa aiba iz clar de festival european. Organizatorii incep sa-si intre in ritm tot mai bine, la fel si publicul – trebuie sa recunosc, anul trecut cei prezenti au fost parca oarecum mai rezervati. De data aceasta am vazut mai mult moshpit, crowd surfing… e bine, incepem sa stim sa ne distram! Big fuckin’ A pentru Blackhawk Security – da frate, avem agenti de securitate care stiu cu ce se mananca acest tip de evenimente si trebuie sa fim mandri de ei! Am participat la o gramada de evenimente metal la care membrii security-ului erau formati din goriluţe cu creier cat o nuca, ce abia asteptau sa cafteasca oamenii care au venit sa se distreze. Slava cerului ca ne-am pricopsit cu oameni de calitate, care fac tot posibilul astfel incat totul sa mearga struna. Felicitari Andrei Irode & co!

Ajung la subiectul neplacut numit “minusuri” – am doar doua mentiuni: 1. Ce s-a intamplat cu caietele-program? Anul trecut am primit. De data aceasta, m-am pricopsit doar cu o foaie listata in word, cu programul pe zile. Vorbim de un fest mare, asa ca parca as vrea sa am parte de o mica brosura cu ceva prezentare a evenimentului, a trupelor , program si o harta a festivalului.

2. Standurile cu mâncărică! In arealul festului au fost doar doua, insuficiente in opinia mea, pentru alaiul de populatie adunata la eveniment.

In rest, toate bune si frumoase! Preturi pentru orice buzunar… Eu cel putin, in cele trei zile in care am poposit in Rasnov, nu m-am ales cu o gaura prea mare in buget.

Hai sa intram in miez si sa povestim cate ceva despre ce-i mai important: trupele care au concertat pe scena Rockstadt Extreme Fest. O luam punctual si metodic, ca la scoala. (N.R. – nu ma acuzati ca omit trupe, scriu doar despre cele pe care le-am vazut)

Joi 14 august 2014

Am ajuns abia cand baietii de la Kultika au urcat pe scena. Mereu am auzit vorbe de bine despre aceasta trupa si chit ca nu ma dau in vand dupa genul pe care ei il abordeaza (kind of post-metal daca nu ma insel), nu pot sa nu apreciez ca ceea ce fac ei e deosebit si calitativ.

Pe baietii de la Kistvaen i-am vazut prima oara in 2010, perioada in care Fane era vocal. Pe-atunci mi s-au parut putin cam depresivi si suicidali pentru mine, asa ca am fost chiar curioasa sa vad ce s-a-ntamplat pe parcurs. M… cam tot la fel, nu pot sa zic ca mi-au atras atentia foarte mult.

Trebuie sa recunosc ca pe brasovenii de la Code Red i-am vazut si in forma mai buna de-atat. O prestatie corecta, n-am ce zice… a lipsit insa un “ceva” care sa ma bage in filmul death.

Necrovile – brutal death pe paine, ritmuri tocate si groh din plin. N-am ce reprosa, trupa asta s-a mentinut foarte bine de-a lungul vremii si s-a maturizat intr-o maniera eleganta.

Cei de la Targ3t au fost in forma maxima la acest festival. Energie din plin si dovada clara ca au evoluat in cel mai pozitiv mod cu putinta.

Am avut o perioada in care am ascultat pe repeat albumul “Agony” al italienilor de la Fleshgod Apocalypse. Mi s-a parut super awesome. Pe cat de mari au fost asteptarile in ceea ce priveste show-ul lor, pe-atat de grosolana mi-a fost dezamagirea. Cu tristete in suflet declar ca au avut o prestatie slaba, cu alura de trupa provinciala care nu transmite nimic. Degeaba au adus soprana, degeaba s-au imbracat la patru ace… spun asta cu mahnire in inima.

Sa recunoastem: Belphegor e o trupa mare, cu multi fani in Romania. Am fost curioasa asadar cum se prezinta live. N-avem ce comenta, death/blackerii austrieci sunt buni, chit ca pe mine stilul lor nu prea ma unge pe inima.

Obituary – mama ce success au avut la Rasnov! Plete in vant, urale, aprecieri maxime. Clar, toata lumea a fost in delir. Acum stiu ca o sa-mi capat injuraturi cu duiumul, dar trebuie sa recunosc ca eu m-am plictisit ingrozitor la show-ul lor si m-a luat si o durere de spate incredibila. I-am mai vazut o data la Brutal Assault acum patru ani, am avut aceeasi stare de spirit, doar ca pe-atunci m-a luat durerea de cap.

Misery Index – antinevralgicul meu din seara de joi. Oamenii astia sunt absolut geniali, au piese care te scot din minti si ritmuri inumane. Fara indoiala, e una dintre trupele care merita revazute live de fiecare data – n-ai cum sa nu o iei razna pe fiecare show de-al lor. Super tare!

Vineri 15 august 2014

Nu-mi place sa laud, dar trebuie sa recunosc faptul ca in orice activitate s-ar baga Costin Chioreanu, iese bine frate! Am fost nerabdatoare sa aud Bloodway, avand in vedere ca am auzit numai de bine in ceea ce priveste trupa asta. Nu am ramas dezamagita si dau o mare bila alba mai ales pentru instrumental, despre care nu pot spune decat: “fineţe si rafinament”.

Grandexit – o mixtura de progressive cu melodic si-un pic de death, care pe mine m-a lasat cu nicio amintire. Sorry!

Poem – o trupa din Grecia destul de interesanta, care abordeaza un progressive mai ciudatel. Toate bune si frumoase, insa muzica lor parca e mai ok de ascultat acasa, intre cei patru pereti ai camerei tale.

Prima caseta metal pe care mi-am cumparat-o a fost cu trupa God. E vorba despre “From the Moldavian Ecclesiastic Throne” si pe-atunci, adica in urma cu vreo paişpe ani, muzica lor mi se parea intruchiparea evil-ului. Avand o asemenea legatura sentimentala, am dorit sa-i revad – a iesit distractie si voie buna. Acolo unde-i putin folclor sau amprenta traditional romaneasca e imposibil sa nu scoti publicul din latenţă. S-au prezentat pe scena ca adevarati daci luptatori, insotiti de doua fete care au facut un adevarat show pirotehnic si o gasca de iele dansatoare.

Am asteptat cu nerabdare show-ul grecilor de la Rotting Christ, avand in vedere ca tot ce-am ascultat pana acum de la ei nu m-a lasat rece. Nu mi-au inselat asteptarile – au avut un show sincer si curat. Fara indoiala, cover-ul dupa “blestemul” dragei noastre Mării, a facut senzatia show-ului printre cei prezenti.

Fata de Katatonia am avut mereu o slabiciune si fara indoiala pot sa declar ca show-ul lor de la Rockstadt Extreme Fest a fost sublim. Am auzit toate piesele pe care le asteptam si pot declara cu mana pe suflet, Jonas Renkse, vocalul trupei, e zeu!

Behemoth – trebuie sa recunosc ca cea mai mare curiozitate a mea a fost legata de show-ul polonezilor ce-l preaslavesc pe Satan. (Observatie: in cea mai actuala imagine scenica, pana la show-ul de la Extreme Fest, am crezut ca Nergal are la gat un colier de aripioare picante… m-am inselat – are labe de pui;) ). Revenind la lucruri serioase, e clar… au facut show maxim si nu avem cum sa nu admitem ca pe buna dreptate au fost headlineri de fest. Au „evil”-ul in sange si domina scena intr-un mare fel.

Roadkillsoda – chit ca au concertat la o ora destul de tarzie, baietii au fost in forma maxima. Stoner-ul merge parca mai bine in miez de noapte!

Sambata 16 august 2014

Infected Rain – cei cinci basarabeni sunt pe val la ora actuala, asa ca dupa cum ma asteptam au avut un succes pe masura. I-am ascultat masiv intr-o perioada si da, mi-au placut, chit ca nu revolutioneaza cu nimic genul pe care-l abordeaza. Lena are atitudinea perfecta pentru muzica pe care o canta si pe deasupra mai e si a dracu’ de frumoasa. Nu degeaba a devenit axioma faptul ca moldovencele-s rapitor de aratoase. You go girl!

Talbot – un duo estonian destul de ciudatel, cu influente sludge/doom-ish, nu tocmai usor de digerat. Unde nu inteleg, nu ma bag si nu critic. Mi-a placut foarte mult merch-ul lor.

Siberian Meat Grinder – distractie venita direct „from mother Russia” – nerv si agitatie cat cuprinde, dar parca nu a fost exact pe placul meu. Chit ca-mi place stilul, parca a lipsit ceva. Habar n-am ce!

Born From Pain – headlinerii festului pentru mine. Am pierdut numarul concertelor olandezilor la care am participat si niciodata nu pot spune ca e prea mult. E inutil sa descrii atmosfera de la un show de-al lor… e energie pura, hardcore, stil de viata si atitudine. Tre’ sa fii acolo si sa simti ce se transmite si ce se intampla in jurul tau. E genial!

Skeletonwitch – iar prefer sa nu ma bag. Stiu ca sunt foarte apreciati lately, insa pe mine m-au pierdut total.

The Agonist – ii ascultam in perioada in care vocalista era Alissa, chiar imi placeau. Acum cu Viky parca nu mai au acelasi flow. Alissa era mai „coioasa” si parca piesele sunau mai cu vână.

Dordeduh – trebuie sa ne mandrim ca suntem reprezentati la festurile internationale de oamenii astia. Au stiut sa mearga mai departe si sa continue “povestea lor” indiferent de ce obstacole au aparut in drum. Piese cu totul deosebite, numai bine de ascultat in inima muntelui. E chiar unic sa stai sa te uiti imprejur la brazi, in lumina lunii, iar pe fundal sa auzi Dordeduh. Amazing!
Cam asta a fost Rockstadt-ul meu de anul asta… Per total? Un mare bravo! Abia astept editia a treia!

MADALINA

Comentarii - “Cronica de festival: Rockstadt Extreme Fest, 13-16 august 2014, Rasnov

  1. Sodom poate?
    Am facut tot drumul din Halkidiki pt.Rockstadt si o sa-l fac si anul viitor.Bravo baietilor.Am petrecut super.
    Behemoth rules!

    Thumb up 0 Thumb down 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*