Cronica de album: STONE SOUR – „House Of Gold & Bones – Part 1”

STONE SOUR si-au lansat al patrulea album de studio si prima din cele doua parti ale albumului concept intitulat House Of Gold And Bones – Part 1. Albumul descrie viata unui om care incearca sa se regaseasca, dupa o relatie traumatizanta care a luat sfarsit, aflat la rascruce de drumuri in viata, incercand sa decida spre ce parte sa o ia dar si sa afle ce urmeaza pentru el in continuare.O chestie care m-a facut si mai curios de ceea ce avea sa urmeze.Un album concept nu e o treaba deloc usoara…foarte putine trupe au avut succes cu genul asta de experimente. Cand trebuie sa spui o intreaga poveste si sa exprimi si anumite emotii in acelasi timp, mai ales cand o faci in doua albume, nu prea e cale de mijloc…ori o dai bine de tot, ori intreaga ta munca poate deveni o catastrofa, mai ales pentru o trupa mainstream asa cum sunt ei.

Daca mai e cineva nedumerit,omul de baza aici e Corey Taylor…vocalul SLIPKNOT, autorul bestseller-ului Seven Deadly Sins (carte pe care o recomand! Acum o pregateste pe a doua) iar mai nou si artist solo, care a format trupa in 1992 in Des Moines, Iowa. Dupa cinci ani s-au destramat ocupandu-se de SLIPKNOT, trupa fiind readusa la viata in 2002 cand au lansat si primul album.

Daca din garda veche am zis ca cel mai bun vocal este Phil Anselmo, atunci din “noua generatie” daca ii pot spune asa, de dupa 1999, Corey Taylor e “the chosen one”…baiatul care le rade in fata alora care se dau mari privighetori in ultimii ani sau idolii virgini a pustoaicelor la fel de neatinse, ii stiti voi pe aia. Am mai vazut comentarii de alea idioate pe net cum ca acesta nu mai canta la fel de bine ca prin 2000 si ceva, HA HA. Am vazut foarte multe concerte cu tot felul de trupe,dar din punct de vedere strict vocal nimeni nu a reusit sa ma impresioneze mai mult ca Taylor. Din ce imi vine acum in minte, din aceeasi generatie, apropiati ca stil si imediat dupa el in top ar mai fi Lajon Witherspoon (SEVENDUST), Aaron Lewis (STAIND) sau Chester Bennington (LINKIN PARK). L-am prins atat solo cat si cu trupele lui si e al naibii de frumos cum omul asta poate atinge niste note aproape imposibile pentru altii si are atata putere in voce, parca iti da impresia ca are trei plamani. Degeaba esti maestru in growling si alte tehnici brutale daca nu stii si sa canti. Atunci abia demonstrezi de ce esti in stare cu adevarat, iar el le face pe toate…melodic singing, growling, screaming, shouting absolut perfect. Probabil si gatul ala infiorator de gros are un rol acolo. Gat mostenit de la bunica sa dupa cum chiar el a spus ultima oara cand l-am vazut in concert. Is curios cum arata femeia aia,haha. Un artist fara odihna, foarte bun compozitor, ridica stadioane in picioare cu cele doua trupe, cluburi sold-out in toata SUA la concertele solo acustice, reprezentatii spoken word si Q&A-uri pline de umor, in curand va lansa si un comic book inspirat din albumul de fata…le face pe toate…mai multe nominalizari Grammy,a luat chiar si un premiu pentru cea mai buna reprezentatie din ultimii zece ani de la Download Festival iar mai nou are in plan si 2 filme despre subiectul albumelor in cauza. Cam omul momentului din scena rock/metal.

House Of Gold & Bones Part 1 a fost inregistrat in primavara 2012 in Soundfarm Studios din Iowa alaturi de producatorul David Bottrill (Tool,Mudvayne,Godsmack) si e primul album fara bassistul Shawn Economaki care a parasit formatia din motive personale in aceeasi perioada, in locul fiind cooptat pentru inregistrari Rachel Bolan de la Skid Row,care s-a dovedit a fi omul potrivit la locul potrivit. Momentan bassistul pentru concerte e Johny Chow (Cavalera Conspiracy,Fireball Ministry).

Sa nu folosesc termeni dubiosi si academici care baga omul in ceata, o spun direct, eu consider House Of Gold & Bones – Part 1 e cel mai bun album al anului 2012. Nu e o trupa care canta ceva foarte unic sau diferit, multe trupe canta alternative metal, dar ei isi fac treaba mai bine ca majoritatea. Usor usor au reusit sa iasa de sub umbra celeilalte trupe si nu mai sunt considerati ca la inceputul anilor 2000 “proiectul lui Corey si Jim de la SLIPKNOT”. Pana la urma asta a fost prima lor trupa, cu SLIPKNOT doar au cunoscut faima ceva mai devreme. Si-au creat identitatea de care aveau nevoie si s-au ridicat extrem de mult in cativa ani, poate pentru ca si Corey a acordat trupei mai multa atentie decat mascatilor. Nici nu ma indoiesc ca in ceva timp STONE SOUR va depasi SLIPKNOT din multe puncte de vedere. Daca pe Audio Secrecy lumea se plangea ca sunt prea putine piese mai dure, aici nu mai are nimeni ce comenta, are de toate pentru toti. Un album foarte divers, fiecare piesa e speciala, refrenuri foarte marete, asa cum si-a dorit Corey de la inceput. Daca ti-au placut Bother sau Through Glass atunci cu siguranta vei iubi Taciturn sau Tired, pentru ceva mai brut e My Name is Allen, iar Gone Sovereign, Absolute Zero (piesa pe care cu siguranta o vor canta arene intregi alaturi de ei,ambele le puteti asculta in clipul de mai jos), RU486 (in care Corey aduce mult a SLIPKNOT) si piesa care incheie albumul, Last Of The Real (un tempo-beast cu un final neasteptat si plin de adrenalina) probabil nu vor mai parasi niciodata ipodul meu,sunt incredibile,addictive si straight in your face! Genul de piese pe care mi-as fi dorit sa le fi compus eu, asa cum multi zic despre piesele lor preferate. Nu stiu daca mai are rost sa il laud din nou pe Taylor,voce perfecta, diversitate si un om la fel de hotarat de fiecare data.A pus cap la cap unele dintre cele mai bune versuri din cariera lui, cum cere si tematica albumului si cum a abordat de fapt cam fiecare album STONE SOUR. Pe partea de chitara riffuri foarte catchy si din nou solo-uri din partea lui Josh Rand.Bine ca Jim Root se mai abtine de la ele, ca la SLIPKNOT nu am auzit pana acum vreun solo inspirat,mai mult strica piesele alea foarte tari, sau poate mai vinovat e Mick Thomson acolo,in fine. Roy Mayorga e motorul care impinge din spate cu un chef nebun si uneori parca vrea sa isi iasa din minti cu o tehnica si mai nervoasa,”best work-ul” lui de pana acum in trupa.

House of Gold & Bones Part 1 e un album de durata medie, aproximativ 43 de minute, care nu va dezamagi nici un fan STONE SOUR sau al genului in general, un disc modern hard rock de colectie. Poate e cel mai bun album al trupei de pana acum, sau daca nu, clar in concurenta cu mult aclamatul Come Whatever May din 2006.In luna mai a anului viitor va fi lansata partea a 2-a albumului si sunt sigur ca 2013 poate fi foarte usor anul lor.

Tracklist:
01.Gone Sovereign
02.Absolute Zero
03.A Rumor Of Skin
04.The Travelers – Part 1
05.Tired
06.RU486
07.My Name Is Allen
08.Taciturn
09.Influence Of A Drowsy God
10. The Travelers – Part 2
11.Last Of The Real

Membri:
Corey Taylor – voce,pian
James Root – chitara
Josh Rand – chitara
Rachel Bolan/Johny Chow – bass
Roy Mayorga – tobe

Gen: alternative metal,post-grunge,hard rock
Casa de discuri: Roadrunner Records
Data lansarii: 18.10.2012
Nota: 10/10

Jaz. D

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*