De ce nu mai avem concerte

pro pain

La fel ca pe multi dintre voi, incendiul din Colectiv m-a afectat, mă afectează și mă va afecta în continuare. Dar ceea ce ne macină acum pe toți este ceea ce se întâmplă cu scena metal post-Colectiv. Având în vedere popularitatea aproape inexistentă a unor formații ce vor să se afirme, cerința publicului de a se arunca în primul wall of death sau simpla dorință de a bea o bere, am ajuns să ne dăm seama că efectiv nu mai aveam unde să ieșim. Concerte aproape zero, muzică bună doar acasă și prin mașina unui prieten, halba de bere scumpă, cam toate par cam triste în momentul de față.

Totuși, pentru a mai lumina puțin situația, am luat legătura cu câteva formații din zona underground pentru a ne putea forma cu toții o idee despre ce se întâmplă la ora actuală, folosind doar trei intrebări simple pe care ni le punem la începutul fiecărui week-end:

Credeți că închiderea barurilor de pretutindeni a influențat în vreun fel activitatea formației?

Mihai Ionuț Andrei (Breathelast): „A schimbat și nu a schimbat, noi am renunțat la a mai canta peste tot deoarece realitatea este ca nu există cerere. Dacă nu există cerere, nu se oferă condiții, dacă nu se oferă condiții trupa trebuie să presteze moca. Not anymore. Am preferat sa participăm, după așteptări, multe live-uri și multe vorbe, doar la show-uri care prezintă un pachet, fie că e show de club sau festival la scena deschisă. Barurile mici care susțineau activitatea concertistică nu vor mai putea primi / plăti trupele tinere, la inceput de drum, dar se consideră „primul an”, de sacrificiu oricum, nu? Vrei ca lumea să te vadă, să te audă, să imprastie vorba. E cu du-te vino toata faza. Noi credem ca e nasol de mult și cp acum sunt toate semafoarele pe roșu și d-aia suntem toți speriați. De fapt, rău a fost mereu”
Vali (Crimena): „Activitatea trupelor a fost influentata in mod evident de evenimentele din 30 octombrie. Dacă la început trupele au anulat multe concerte in semn de respect, ulterior au început sa descopere că multe din locațiile pe care le cunoșteau și unde mergeau să cante și-au închis temporar și în unele cazuri chiar permanent porțile. Lucrul ăsta, dupa cum se vede, a afectat nu numai trupele din țară, dar și pe cele din afară. Perioada octombrie-noiembrie-decembrie era in mod normal una plina de concerte. Acum abia mai sunt câteva.

Asta este un lucru foarte rău pentru scena muzicală în general, nu numai cea underground, care are de departe cel mai mult de suferit. Când spun scena underground nu mă refer doar la trupe aici. Ma refer la trupe, la organizatori, baruri și la public. Cu toții o resimțim”

Edward Negrea (Marchoasis): „Închiderea barurilor e puțin cam extrem spus, din punctul meu de vedere. Desigur că sunt si câteva care s-au închis, dar unele doar și-au estompat activitatea pentru o perioada în care fac renovări pentru a putea primi autorizație ISU. Pe noi ne-a afectat in mod direct acest lucru, însa nu pot spune că ne-a dat peste cap foarte mult. Cu puțină răbdare si calm am reușit să reprogramăm totul ca să fie bine pentru toți”

Răzvan Ghiț (SKA-NK): „Da, a influențat masiv…am anulat concerte din această cauză, prevazute pentru această toamnă, și mai mult, s-a ajuns ca în anumite orașe mai mici, cum e orasul nostru natal, Baia Mare, să nu mai avem niciun loc pentru concerte care să poată găzdui 200 de oameni…e trist”

Credeți că scena muzicală underground o să-și revină după incendiul din Colectiv?! Dacă da, în cât timp?!

Răzvan Ghiț (SKA-NK) : „Își va reveni, dar va fi un proces de durată și în pași mici…nimeni nu cred că știe sau are habar cât va dura…problema e că ne-a afectat și pe noi ca artiști, pentru că ne-a tăiat din bucuria de a cânta….pe de altă parte, publicul trebuie să înțeleagă că nu e un motiv de panică și trebuie să își susțină formațiile favorite, fiindcă altfel, acestea vor dispărea, în lipsa concertelor…lumea trebuie sa treacă peste obstacolul ăsta mental si lucrurile trebuie să își revină la normal, dar cu o lectie invațată după acest eveniment…cu cât lucrurile revin mai repede la normal, cu atât va fi mai sănătos pentru scena underground”

Edward Negrea (Marchoasis): „Într-adevăr, scena undergound din țară a fost afectată, dar vine vorba din popor: „În tot răul e și un bine”. Situația actuală nu ar trebui decât să ne unească și mai mult, nu ar trebui sa existe concurență si ura dintre unele trupe sau organizatori, astfel ajungem să ne mâncăm de vi unii pe alții. Ar trebui acum, mai ales că trecem cu toții printr-o situație mai delicată, să începem să fim mai uniți și mai înțelegători unii cu alții, altfel tot underground-ul românesc va dispărea. Ca și durată nu pot menționa nimic, desigur că o să existe un anumit interval de timp până ce totul va reveni la normal, dar sa fim optimiști și să sperăm că totul va fi bine”

Mihai Ionuț Andrei (Breathelast): „Nu prea vedem să aibe motive sa iși revină având în vedere că a fost, până în momentul de față, banca de rezerve a organizatorilor și a promoterilor, nu mai zic de trupe capabile să promoveze eforturi și nu au facut-o. Underground-ul, prin definiție, e un loc fix, nu o scară rulantă care se blocheazã din când în când pentru lucrări de reparații. Este locul unde suntem lăsați să fim noi, cu prejudecãți reduse la nivel de haită, limite financiare și spontaneități, toate astea prelungind agonia si extazul întregii operațiuni. Underground-ul nu își va reveni, deoarece este tot acolo unde a fost. Important e să nu moară (mereu apar trupe), nu să își revină”

Vali (Crimena): „Având în vedere că trăim în România, lucrurile se fac într-un „heirupism” dus la rangul de perfecțiune. Autoritățile au luat soluțiile cele mai la îndemană, și anume: obligarea locațiilor de a-și restrânge activitatea sau chiar să închidă fără să țină socoteala de consecințele pe care aceste decizii le au asupra intregii scene muzicale. Așa se pierde diversitatea și se nasc frustrările. Consider că se va intra la un moment dat într-o normalitatea, oricare ar fi ea, si sper ca după toate astea ne vom alege cu niște schimbări în bine. Cred că primele semne de revenire la normal se vor observa abia după prima jumătate a anului viitor. Până atunci însă, suntem nevoiți să stăm la rând pentru puținele locații care încă mai susțin evenimente, să incercăm să păstrăm legatura cu fanii și prin alte mijloace decât cele obișnuite (scena) și să folosim timpul acesta in mod cât mai eficient. Poate până atunci vor fi și autoritățile „lovite” de inspirație și vor căuta și alte soluții care să ne permită și nouă, cei implicați în scena underground (organizatori, trupe, etc) să ne desfășurăm activitatea. În acest moment, daca nu esti trupă mare si nu strângi sute și sute de oameni la concerte, e puțin mai greu”

Cum vedeți soluționarea problemei?!

Andrei Ionuț Mihai (Breathelast): „Dacă vorbim pentru trupe, soluția este să ne sprijinim masiv când oricare dintre noi are o lansare sau un cuvânt muzical de spus (când o să văd asta o să consider că în underground bat speranțele la unison), deoarece publicul majoritar în sub-pamant, suntem noi, afiliații. Dacă vorbim pentru public, să fie mai atent și mai puțin ipocrit vis-a-vis de ce se scoate ca material, să plătească eforturile artiștilor, să încerce să nu judece înainte să afle pe pielea lor și să se rezume la sentiment, nu la logistica sau tehnica procedurii de a face muzica, deoarece nu știți, nu vreți să știți așa că nu vrem să auzim.

Edward Negrea (Marchoasis): „Cu răbdare și calm + dispariția „conflictelor” între trupele propriu-zise și organizatori, cât și între „metaliști”, totul o să fie bine, cel puțin așa consider eu. Cântând și în afară, am observat o ambianță mult mai friendly decât aici. Există acel bun simț, respect între oameni, cât si între trupe, respectiv organizatori. Acolo omul când vine la concert nu sta pe telefon și cu țigara în gură și îl doare în p*** de cine cântă pe scena… Acolo omul a venit la concert, în primul rând, ca să vadă trupele, să socializeze cu lumea, iar doar după, când vor, ies frumos afară, la o țigară, vorbit la telefon, etc… Deci, nu se pune problema rezolvarii problemelor doar după cazul Colectiv, ci pornind de la educația omului, cum a fost el crescut și cum privește el lucrurile. Ceea ce a fost in Colectiv nu este decât rezultatul sistemului și gândirii noastre. Unul corupt în care toate merg la „mila domnului”…”

Răzvan Ghiț (SKA-NK): „Cred că aici am raspuns parțial la punctul 2…singura soluție e ca lumea să iasă din casă la concerte, fără teamă, fără frică și să își susțină formațiile favorite…când va exista cerere, va veni și oferta…localurile trebuie sa indeplinească normele PSI…it’s a must! Altfel evenimente neplacute se pot repeta”

Vali (Crimena): „Pentru o soluționare sănătoasă și de durată a acestei situații cred că un prim pas ar fi să ne schimbăm puțin mentalitatea. Organizatorii (cei care mai sunt și cei care urmează să intre în acest domeniu) să abordeze mai serios problema, să verifice condițiile mai riguros, să se asigure că exista condițiile necesare pentru organizarea unui eveniment în siguranță, să caute și ei soluții acolo unde au posibilitatea (ex. Să caute să închirieze, acolo unde e cazul, personal specializat, echipamente, etc) pentru ca acele evenimente să ofere atât trupelor cât și publicului un grad cât mai mare de satisfacție. Trupele de asemenea trebuie, zic eu, să trateze problema cât mai serios. Acestea să își cunoască potențialul, să lucreze cat mai mult să poată oferi fanilor concerte de calitate, să încerce să scoată materiale promoționale care să îi facă mai usor de găsit și ascultat inainte de un concert, să le fie mai ușor să strângă oameni la concerte, sau, în cazul în care nu au încă posibilitatea să facă asta, să se limiteze să cânte în deschiderea altor trupe care au deja ce le trebuie si strang oameni la concerte. Și publicul are un rost destul de important aici. Dacă oamenii nu vin la concerte, dacă aceștia preferă să bea „la ieftinica” 5 beri înainte sau după un concert in loc sa bea 3 în locația respectivă din motive de buget, dacă nu susțin și ei in mod activ scena, atunci nici cluburile nu sunt motivate să facă investiții, nici organizatorii nu sunt motivați, nici trupele nu pot investi într-una în drumuri, merch, sunet, etc.

Dacă tot devine un trend să spunem că #împreună rezistăm, eu consider că e momentul să incepem să facem asta așa cum trebuie. Dacă toți facem eforturile necesare, vom vedea o schimbare sănătoasă și de durată și vom putea spune că am învățat ceva din cele întamplate.”

Cu alte cuvinte, suntem restrânși în cercul oameni-bar-trupe, iar când o verigă cade, fiecare are de pierdut , iar singurul lucru ce ne rămâne de făcut este să așteptăm remedierea situației și să începem să susținem cu adevărat scena underground.

Safari

Comentarii - “De ce nu mai avem concerte

    • De obicei, eu vorbesc foarte tare, iar chestia am preluat-o și în scris. E un obicei vechi și prost de-al meu de a încheia orice întrebare cu „?!”

      Thumb up 0 Thumb down 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*